Proiectul final-afisele publicitare de analizat

Dupa cum v-am anuntat, proiectul final consta in analiza uneor afise publicitare, de asemenea si identificarea campaniilor din care acestea fac parte. Analiza va fi trimisa pe adresa publicitatepascupas@yahoo.com pana pe 20.02.2011

Iata afisele: 

Cum se face analiza unui afis

         In continuare o sa stabilim anumite puncte pe care o analiza a unui afis publicitar trebuie sa le contina. Dupa cum stiti, proiectul final consta in analiza unor afise care, in curand, o sa fie postate.
Descrierea: Descrierea generala a afisului-cine apare, ideea afisului, descrierea personajului dina fis(dupa caz)
Suportul: Hartia lucioasa, velina, carton (pe ce tip de suport este facut afisul propriu zis)
Cadrul: Limita reprezentarii vizuale (daca imaginea este taiata, cat se vede din peisaj, de exemplu sau cat din corpul uman)
Cadrajul: Marimea imaginii rezultata din distanta dintre subiectul fotografiat si obiectiv (orizonatal, vertica, strans, larg, detaliu)
Unghiul de fotografiere si alegerea obiectivului: Intareste sau contrazice ideea de realitate legata de suportul fotogenic. Poate fii de jos in sus, frontal, de sus in jos, contre-jour, etc.
Compozitia imaginii, punerea in pagina: Cum si de ce sunt asezate elementele in pagina: omul, produsul, ce transmite, scrisul, culoarile folosite etc
Formele: Armonia elementelor din cadrul imaginilor, cromatic, ambiental sau fizic. Daca exista unghiuri ascutite, acestea for si analizate si descrise.
Culorile si luminozitatea: Se va stabili cum este structurat dialogul culorilor intre planurile prezente in afis: prim plan si plan de fundal (background). De asemenea, luminozitatea este foarte importanta, intrucat aceasta poate da accentul ideei folosita in acea imagine: luminozitatea difuza poate induce lipsa de importanta sau din contra, mister. Altfel, luminozitatea puternica a culorilor si elementelor transmit ideea de importanta, atragand atentia asupra acelui element, scotandu-l in evidenta. Fiecare culoare si nuanta de culoare este analizata, dandu-se explicatia folosirii ei, in raport cu povestea si dialogul dintre elementele afisului.

O poveste despre publicitate...

Tipuri de publicitate

Obiectivele publicităţii se pot clasifica după scop: acela de a informa, de a convinge sau de a reaminti. Confruntate cu un mediu în continua dezvoltare şi cu o concurenţă tot mai puternică intreprinderile şi-au diversificat şi multiplicat formele de realizare a publicităţii. Acestea pot fi grupate, în funcţie de o serie de criterii validate de practică, astfel:

a)În funcţie de obiectivul vizat de mesajul publicitar, se disting publicitatea de produs(serviciu), care scoate în evidenţă caracteristicile acestuia, utilitatea lui în consum; publicitatea de marcă; publicitatea instituţională, axată pe intreprindere;

b)În funcţie de aria geografică de raspândire a mesajului, publicitatea poate fi locală, regională, naţională şi internaţională;

c)După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinată consumatorilor (utilizatorilor) finali, publicitatea destinată intermediarilor;

d)După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală şi de natură emoţională;

e)În funcţie de efectul intenţionat, publicităţii i se poate atribui fie o acţiune directă, cu efect imediat, fie una întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp.

f)După sponsor, publicitatea se diferenţiază în funcţie de agentul finanţator, care poate fi producatorul, intermediarul sau alţi agenţi economici.g)În funcţie de influenţa exercitată asupra cererii, publicitatea poate fi destinată fie influenţării cererii primare, fie influenţării unei cereri selective, contribuind la deplasarea cererii pentru o anumită marcă.

Publicitatea de informare

Publicitatea de informare este folosită în special atunci când se lansează pe piaţă o nouă categorie de produse. În acest caz, obiectivul îl constituie crearea unei cereri primare. Astfel, producătorii de aparate pentru compact-discuri i-au informat iniţial pe consumatori despre avantajele oferite de CD-uri în privinţa sunetului şi comodităţii.

Publicitatea de convingere

Publicitatea de convingere devine tot mai importantă pe masură ce concurenţa se intensifică. În această situaţie, obiectivul firmei este acela de a crea o cerere selectivă. De pildă, când aparatele cu CD au fost acceptate de marea masă a consumatorilor, Sony a încercat să-i convingă pe aceştia că marca sa oferea cel mai bun raport calitate-preţ. Publicitatea de convingere s-a transformat parţial în publicitate comparativă, prin care o firmă îşi compară direct sau indirect produsul cu unul sau mai multe produse ale altor firme. Unul dintre cei mai frecvenţi utilizatori ai publicităţii comparative se găsesc în industria automobilelor. În Marea Britanie, producătorul coreean Hyundai a încercat să sporeascä gradul de cunoaştere al maşinilor sale printr-o serie de eforturi sub sloganul : „Chiar şi un ceainic are o garanţie mai mare decât un Rover“.

Utilizarea publicităţii comparative este uneori riscantă, mai ales atunci când comparaţiile nu sunt corecte şi se transformă în denigrări la adresa mărcii rivale. Metoda respectivă este admisă în SUA şi Marea Britanie, dar în unele ţări europene ea este interzisă. În Elvetia şi Germania, publicitatea comparativă este considerată o formă de concurenţă neloială. Nici chiar relativ inofensiva reclamă la berea Carlsberg, purtând sloganul „Cea mai bună bere din lume“, n-a putut fi lansată în aceste ţări. În mod similar, reclama cu sloganul „Ne străduim din răsputeri“ aparţinând firmei Avis specializată în închirierea automobilelor, nu a fost admisă în Germania pentru că, deşi nu s-a dat nici un nume, se presupunea că firma Hertz - numărul unu în domeniul respectiv - era singurul concurent serios al acesteia.

Eforturile de a elabora o directivă europeană care să armonizeze regulile existente la nivelul UE în privinţa publicităţii comparative au eşuat până în prezent. Dar până când va fi adoptată o astfel de directivă, firmele regionale care apelează la publicitate trebuie să respecte în continuare legislaţia şi codurile naţionale. Acest stil de comunicare va exista probabil întotdeauna, sub o formă sau alta, deoarece publicitatea are, în esenţă, un caracter comparativ; în definitiv scopul celui care-şi face publicitate este de a convinge consumatorul să raspundă la oferta sa şi nu la oferta altuia.

Publicitatea de reamintire

Publicitatea de reamintire este importantă pentru produsele ajunse în etapa de maturitate, pentru că ea menţine interesul consumatorilor faţă de produs. Reclamele costisitoare difuzate, de exemplu, de Coca-Cola la televiziune au scopul de a reaminti oamenilor despre existenţa sa, nu doar de a-i informa sau convinge.

[

Pregatirea produsului - semnificatia culorilor

S-ar putea sa doriti sa luati in considerare culorile naturale ale produsului pentru care faceti design-ul. Designul meniurilor contine foarte rar albastru, deoarece aceasta culoare nu se gaseste in mod natural in mancare. Datorita acestui motiv, albastrul a fost ultima culoare de bomboane M&M care a fost lansata pe piata. Oamenii tind sa asocieze tonurile pamantii cu mancarea. Alt exemplu il constituie companiile de petrol sau de energie. Benzinariile au o tendinta sa poarte culori revigorante, cum ar fi albastrul, verdele si galbenul. Acest lucru se intampla pentru a neutraliza gandurile despre poluare si alte probleme ale mediului.

Culorile au in general anumite implicatii sociale. In timp ce nici o semnificatie preconceputa nu poate fi considerata universala, cercetatorii considera ca urmatoarele intelesuri sunt oarecum precise: 
Negru: Semnificatie: Autoritate sau putere si, uneori, rautate. Darth Vader era negru din toate aceste motive. 
Alb: Semnificatie: Puritate, sterilitate sau inocenta. Miresele poarta alb pentru a sugera puritatea si inocenta. 
Rosu: Semnificatie: Furie, avertizare, conflict si dragoste. Culoarea rosie poate chiar sa provoace puls ridicat si respiratie accelerata. Folosit in anumite contexte, poate avea un efect negativ, pe cand in altele poate avea un efect benefic. 
Albastru: Semnificatie: Calm, pace – dar rece si deprimanta-, nobilitate, loialitate. Costumele pentru afaceri sunt de multe ori bleu-marin pentru ca aceasta implica loialitate; in acelasi timp, salile de clasa sunt deseori zugravite in albastru deschis, datorita efectului calmant al albastrului. In limbaj muzical, se vorbeste deseori de "blues" (in engleza, blue= albastru), deoarece atat acest stil muzical cat si culoarea pot avea un efect deprimant. 
Verde: Semnificatie: Naturalete, prospetime si fertilitate. Legatura clara cu verdele este natura, dar folosirea acestei culori in spitale este similara cu efectul albastrului, verdele fiind si el o culoare care calmeaza. 
Galben: Semnificatie: Fericire, optimism si concentrare. Galbenul imbunatateste capacitatea de concentrare si ca poate contrasta cu aproape toate culorile. 
Violet: Semnificatie: Regalitate, lux si romantism. De-a lungul istoriei, familiile regale au fost asociate cu violetul datorita faptului ca se intalneste rareori in natura si trebuiau cheltuite sume mari pentru a putea crea vopsea de aceasta culoare. 
Maro: Semnificatie: solid, de incredere si terestru.